La 27
martie, s-a împlinit 94 de ani din ziua în care Sfatul Ţării a votat Unirea
Republici Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România. Actul Unirii a fost
promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în „Monitorul Oficial” din 10 aprilie
1918.
Textul
acestui document a fost unul concis şi evocator, în fiecare cuvânt vibrând
întregul tumult al istoriei noastre răstignite pe hărţile străine şi întreaga
tensiune interioară a deputaţilor, şi întreaga tensiune de afară a acelei ore
de dreptate şi adevăr din 27 martie 1918.
Satele care au dat cei mai mulţi
deputaţi
La formarea
forului legislativ reprezentativ al Basarabiei, în toamna anului 1917, Biroul
de Organizare al Sfatului Ţării a vegheat respectarea strictă a repartizării
proporţionale a mandatelor în funcţie de numărul populaţiei majoritare din
Basarabia şi a etniilor conlocuitoare. Astfel, după cum se stabilise la
Congresul militarilor moldoveni, din octombrie 1917, cele 150 de mandate au
fost distribuite în felul următor: 105 locuri (70%) - românilor basarabeni şi
45 de locuri (30%) - minorităţilor naţionale. În acelaşi timp, Biroul a urmărit
ca reprezentativitatea să fie şi o expresie a spectrului politic, social şi
profesional al societăţii basarabene. Respectarea acestei game largi de
interese a produs o situaţie destul de interesantă, dar mai ales semnificativă
dacă o privim de peste ani: s-a întâmplat ca doi sau chiar trei deputaţi în
Sfatul Ţării să fie din acelaşi sat. Astfel soarta a făcut ca, în acei ani
tulburi, sătenii de odinioară să devină consăteni-deputaţi şi să se întâlnească
după mulţi ani de despărţire tocmai în parlamentul basarabean. Ei reprezentau
formaţiuni şi locuri cu totul diferite - mulţi veneau direct de pe front. Unii
consăteni-deputaţi erau rude foarte apropiate, iar doi dintre ei erau fraţi.
Mai mulţi consăteni-deputaţi au devenit fruntaşi ai Mişcării de renaştere
naţională, alţii din contra - lideri ai reacţiunii.
Satele care
au delegat câte trei deputaţi în Sfatul Ţării sunt: Răzeni şi Suruceni din
judeţul Chişinău şi Slobozia Cuşălăuca din jud. Soroca. Satele care au delegat
în Sfatul Ţării câte doi deputaţi, 11 la număr (în ordinea alfabetică a
judeţelor), sunt: Sângerei din jud. Bălţi; Corjova din jud. Bender; Volintiri din jud. Cetatea
Albă; Bardăr şi Costeşti
din jud. Chişinău; Bogzeşti, Ignăţei şi Isacova din jud. Orhei; Popeşti,
Tătărăuca Veche şi Tătărăuca Nouă din jud. Soroca.
Nu vom
analiza viaţa şi activitatea în detaliu a deputaţilor-consăteni. Ceea ce dorim
să evidenţiem este opţiunea lor în cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie
1918 - şedinţă în care s-a pus în discuţie şi s-a votat Declaraţia privind
Unirea Basarabiei cu România.
Satele care
au delegat câte trei deputaţi în Sfatul Ţării
Comuna
Răzeni, plasa Costeşti, jud. Chişinău, a dat Sfatului Ţării personalităţile
proeminente ale Mişcării de renaştere naţională:
1) Ion
Inculeţ (n. 5.IV.1884 - † 19.XI.1940, Bucureşti, înmormântat în biserica din
com. Bârnova, Iaşi). A fost ales în Sfatul Ţării de către Congresul al III-lea
al deputaţilor ţărani. A fost primul preşedinte al Sfatului Ţării.
2) Ioan
Pelivan (n. 1.IV.1876 - † 24.I.1954, închisoarea Sighet). Delegat în Sfatul
Ţării de către Congresul militarilor moldoveni. A fost ministru de Externe şi
al Justiţiei în Guvernul Basarabiei.
3) Elena
Alistar-Romanescu (n. 1.VI.1873, com. Vaisal, jud. Ismail - † 1955, Pucioasa,
reînhumată la Cimitirul Bellu în 1963). Deşi nu este născută în Răzeni, Elena
Alistar a locuit aici mai mulţi ani, fiind măritată cu preotul Dumitru Alistar.
A fost delegată în Sfatul Ţării de către Liga culturală a femeilor din
Basarabia.
Ion Inculeţ,
Ioan Pelivan şi Elena Alistar-Romanescu, la şedinţa din 27 martie, au votat
PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Suruceni, plasa Ialoveni, jud. Chişinău, i-a avut reprezentanţi pe:
1) Ion Herţa
(n. 14.X.1885 - † 27.IX.1941. Mort în GULAG, Rusia). Delegat în Sfatul Ţării de
către zemstva judeţeană Chişinău.
2) Vasile
Ciorescu (n. 9.II.1886 - † ?). Ales în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea al
deputaţilor ţărani.
3) Nicolae
Suruceanu (n. 1.III.1891 - † Bucureşti, 1969). Ales în Sfatul Ţării de
Congresul militarilor moldoveni.
Vasile
Ciorescu şi Nicolae Suruceanu au votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România, iar
Ion Herţa a fost absent la şedinţă.
Comuna
Slobozia Cuşălăuca, plasa Văscăuţi, jud. Soroca îi avea pe deputaţii:
1) Ion
Cazacliu (n. 1870 - † 1933, Chişinău). Este ales în Sfatul Ţării de
organizaţiile cooperatiste ale judeţului Soroca. Ion Cazacliu este unchiul lui
Grigore şi al lui Vladimir Cazacliu.
2) Vladimir
Cazacliu (n. 1890 - † 1950, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de
organizaţiile studenţeşti din Kiev şi Odesa pentru locurile moldovenilor de
peste Nistru. Este fratele lui Grigore Cazacliu şi nepotul lui Ion Cazacliu.
3) Grigore
Cazacliu (n. 20.I.1892 - † 27.XII.1959, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de
Congresul militarilor moldoveni. Fraţii şi unchiul Cazacliu, la 27 martie 1918,
au votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Satele care
au delegat doi deputaţi în Sfatul Ţării
Comuna
Sângerei, plasa Chişcăreni, judeţul Bălţi:
1) Vasile
Gafencu (n. 1.II.1886 - † 16.III.1942. Mort în GULAG, Arhanghelsk, Rusia).
Delegat în Sfatul Ţării de Comitetul Executiv al Sfatului Ofiţerilor şi
Ostaşilor Moldoveni din Odesa.
2) Anton
Crihan (n. 10.VII.1893 - † 9.I.1993. Moare în Saint Louis, SUA, dar este
înmormântat la Chişinău). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul
militarilor moldoveni.
Ambii
votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Corjova, plasa Teliţa, judeţul Bender.
1) Afanasie
Chiriac (n. 25.II.1891 -† 21. X.1977, Iaşi). Delegat în Sfatul Ţării de
Congresul militarilor moldoveni.
2) Ion
Creangă (n. 1.X.1893 -† ?, la 1943 nu mai era în viaţă). Delegat în Sfatul
Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
Ambii
votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Volintiri, plasa Volontirovca, judeţul Cetatea Albă:
1)
Filip Popa (n. 1884 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea
regional al deputaţilor ţărani. Mandat valid de la 17.I.1918 până la 27.I.1918.
La 27 martie 1918 nu avea mandat.
2)
Dumitru Dragomir (n. 26.X.1890 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul
militarilor moldoveni.
La
27 martie 1918 Dumitru Dragomir votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna,
Bardăr, plasa Ialoveni, judeţul Chişinău:
1) Pavel
Grosu (n. 25.VII.1880 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al doilea al
medicilor veterinari. Mandat de la 21.XI.1917 până la 26.I.1918 şi de la
30.IX.1918 până la 27.XI.1918. Pavel Grosu, la 27 martie 1918, nu avea mandat,
dar votează la 27 noiembrie 1918 Hotărârea Sfatului Ţării privind renunţarea la
condiţiile Unirii, stipulate în Declaraţia din 27 martie 1918.
2) Nicolae
Grosu (n. 7.XII.1891 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor
moldoveni.
Nicolae
Grosu votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Costeşti, plasa Ialoveni, judeţul Chişinău:
1)
Constantin Bivol (n. 10.III.1885 - † 12.III.1942. Moare în GULAG, penitenciarul
nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară, URSS). Delegat în Sfatul Ţării de
Comitetul Central Executiv Moldovenesc.
2) Teodor
Bârcă (n. 12.VI.1895 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul al
II-lea al deputaţilor ţărani.
Ambii
votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Bogzeşti, plasa Bravicea judeţul Orhei:
1) Mihail
Minciună (n. 2.XI.1884 - † 4.II.1935, Bogzeşti). Delegat în Sfatul Ţării de
către Congresul militarilor moldoveni.
2) Vasile
Mândescu (n. 1888 - † ?). Ales în Sfatul Ţării de către Societatea culturală
„Făclia”.
Ambii
votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Ignăţei, plasa Sămăşcani, judeţul Orhei:
1) Vasile
Bărcă (n. 2.I.1884 - † 1949, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de către
zemstva jud. Soroca.
2) Pavel
Cocârlă (n. 1894 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea
regional al deputaţilor ţărani.
La şedinţa
din 27 martie 1918 Pavel Cocârlă votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România,
iar Vasile Bărcă nu reuşise să ajungă la Chişinău.
Comuna
Isacova, plasa Isacova, judeţul Orhei:
1) Teofil
Ioncu (n. 22.VII.1885 - † 16.III.1954, Iaşi). Delegat în Sfatul Ţării de
Partidul Naţional Moldovenesc.
2) Gavril
Buciuşcan (n. 27.III.1889 - † 23.X.1937. A fost împuşcat de NKVD, Tiraspol).
Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea al deputaţilor ţărani.
La 27 martie
1918 Teofil Ioncu votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România, iar Gavril
Buciuşcan se abţine de la vot.
Comuna
Popeşti, plasa Bădiceni, judeţul Soroca:
1) Vasile
Rudiev (n. 1.I.1891 - † 1918?, Chişinău). Delegat în Sfatul Ţării de Comitetul
executiv gubernial al consiliilor delegaţiilor ţărăneşti.
A protestat
împotriva intrării armatei române în Basarabia.
2) Alexandru
Ţurcan (n. 19.IV.1885 - † ?. Condamnat la cinci ani de GULAG, deţinut în or.
Ivdel, reg. Sverdlovsk, URSS. Dispărut fără veste). Delegat în Sfatul Ţării de
Congresul al III-lea regional ţărănesc.
La şedinţa
din 27 martie 1918 Alexandru Ţurcan a fost absent.
Comuna
Tătărăuca Veche, plasa Arioneşti, judeţul Soroca:
Gheorghe
Druţă (n. 22.V.1881 - †, condamnat, la 17 mai 1941, la opt ani de gulag.
Dispărut fără veste). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor
moldoveni. Mandat de la 25.XI.1918 până la 27.XI.1918. La 27 martie 1918 nu
avea mandat.
Votează la
27 noiembrie 1918 Hotărârea Sfatului Ţării privind renunţarea la condiţiile
Unirii, stipulate în Declaraţia din 27 martie 1918.
2) Chiril
Spinei (n. 10.III.1884 - † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor
moldoveni.
La 27 martie
1918 votează PENTRU unirea Basarabiei cu România.
Comuna
Tătărăuca Nouă, plasa Arioneşti, judeţul Soroca:
1) Teodosie
Bărcă (n. 15.I.1893 - †?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al II-lea al deputaţilor
ţărani.
2) Grigore
Turcuman (n. 20.X.1890 - † 28.V.1942. Moare în GULAG, Penza, Rusia). Delegat în
Sfatul Ţării de Organizaţia militarilor moldoveni din Sevastopol.
Ambii
votează la 27 martie 1818 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Câtă lume
bună a dat Basarabia noastră! Câtă lume bună s-a dus… Dar au rămas satele şi
comunele şi urmaşii acestei lumi, ai primilor delegaţi din primul Parlament
care a votat Unirea cu Ţara. Au rămas satele şi amintirea. Pe unde mai
puternică, pe unde abia mai pâlpâind, ca o flacără gata să se stingă. Se va
stinge oare?
Programul
manifestărilor
prilejuite
de împlinirea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
27 martie
2010
8.00 -
Parastas pentru ctitorii Unirii de la 1918. (Biserica Sfânta Teodora de la Sihla)
9.00 -
Depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
9.30 -
Depuneri de flori la mormintele deputaţilor în Sfatul Ţării şi ale fruntaşilor
Mişcării de renaştere naţională (Cimitirul Central din mun. Chişinău, str. Al.
Mateevici, nr. 11), precum şi la stela lui Pantelimon Halippa (Cinematograful
„Gaudeamus”)
10.00 -
Vernisarea expoziţiei: „Unire-n cuget şi-n simţiri”. (Uniunea Scriitorilor din
Moldova)
10.30 - Masa
rotundă „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în
sistemul interbelic de valori europene”. Participă: Ion Negrei,
viceprim-ministru al RM, Alexandru Mure¬şan, însărcinat cu afaceri al României
în RM. (Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor)
11.00 -
Lansare de carte. (Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM, str. Alexe
Mateevici, nr. 60, etaj 5)
12.00 -
Adunare solemnă cu participarea unor personalităţi şi colective artistice din
Republica Moldova şi România. Mesaje de salut: Ion Negrei, viceprim-ministru al
RM, E.S. Alexandru Mureşan, însărcinat cu afaceri al României în Republica
Moldova. (Teatrul „Ginta Latină”, str. Sfatul Ţării, nr. 18)
15.00 -
Lansări de cărţi şi reviste. (Uniunea Scriitorilor din Moldova)
16.00 -
Program cultural-artistic prezentat de Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă”.
(Uniunea Scriitorilor din Moldova)
19.00 - În
căutarea dorului pierdut. Spectacol artistic prezentat de maestrul Tudor
Gheorghe. (Sala Mare a Filarmonicii de Stat, intrarea în baza biletelor)
Manifestările
se vor desfăşura sub auspiciul Uniunii Scriitorilor din RM, Primăriei mun.
Chişinău, Institutului Cultural Român, Institutului de Filologie al AŞ a RM,
Forului Democrat al Românilor din Moldova, Ambasadei României în RM, Asociaţiei
Istoricilor din RM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu